Adrian Răduţă aduce în România, cel de-al patrulea său titlu de campion est european de motocross, clasa MX1.

Adrian Răduţă, liderul echipei Top Cross TCS şi-a trecut în palmares cel de-al patrulea titlu de campion est european de motocross. S-a întâmplat duminică, 9 octombrie, la Troyan, în Bulgaria. Clasările pe locul doi  în prima manşă şi pe locul trei în manşa doi, în condiţiile unei curse în care nu şi-a asumat riscuri inutile, i-au fost suficiente lui Adrian pentru a încheia campionatul pe primul loc, la o diferenţă de 14 puncte, în faţa principalului său concurent, macedoneanul Hristian Iliovski.

Performanţa sportivului român este un bun prilej pentru a încerca o analiză asupra status quo-ului motocrosului autohton, dar şi pentru a cântări opţiunile pe care le au cei care mai îndrăznesc să practice acest sport, în actualul cadru organizaţional. Adrian Răduţă declară din start că nu vrea să se laude cu acest titlu, admitand ca nu este vorba despre un titlu european,  dar, pe de altă parte, a obţinut acest titlu prin muncă şi nu prin abandonul sau neprezentarea adversarilor, după două-trei etape organizate pe fugă, pe circuite pregătite mai degrabă după cum le-a lăsat mama natură.

După ce ales să îşi dedice viaţa motocrosului, Adrian Răduţă este acum un tânăr antreprenor, care administrează o şcoală de motociclism off-road, un circuit, dar şi o afacere în domeniul auto-moto. Pasiunea sa pentru sport a fost singura care i-a oferit energie pentru a se antrena şi participa la cele şase etape de campionat est-european.

“Motivaţie există, în schimb, pentru a alerga în campionatul european, de exemplu, ai nevoie de un alt buget, ai nevoie să îţi poţi concentra mintea şi corpul, exclusiv pe acest obiectiv. Iar aşa ceva este mai degrabă potrivit pentru un sportiv de 20 de ani”, explică Adrian Răduţă, care se declară mulţumit de rezultatul obţinut. Sportivul nu ezită să readucă în discuţie nici motivul neparticipării sale de ani buni în campionatul naţional, reprezentat de numărul mic de etape şi de sportivi, care pot fi ambele, numărate pe degetele de la o mână, nepunând la socoteală proasta amenajare a circuitelor, care poate provoca accidentarea piloţilor. Acesta este de altfel motivul, pentru care, alături de Ciprian Popescu şi cu susţinerea mai multor iubitori ai motocrosului, persoane puternice din punct de vedere financiar, a apărut Motocross CUP.

Iar PR-ul Motocross, atunci când a semnalat deficienţele de fond de care suferă motocrosul în România, a fost acuzat, nu o dată, cel puţin de rea voinţă şi, paradoxal, de – dacă ne aducem bine aminte, de semănarea de… temeri între sportivi. Se pune întrebarea dacă aproape 30 de curse de motocross, organizate în ultimii patru ani, în care am încercat să facem totul pentru sportivi, inclusiv o transmisie live la o televiziune naţională de la startul unei manşe pot fi o dovadă de rea voinţă la adresa sportivilor.

Revenind la performanţa lui Adrian Răduţă, liderul echipei Top Cross TCS îşi doreşte ca un sportiv mai tânăr să fie cel care va continua traseul său ascendent, alergând în campionatul european. Suprinzător, aceşti tineri chiar există, dar din motive poate doar de ei şi de familiile lor ştiute, exprimarea este desigur ironică, ei pot fi văzuţi concurând preponderent pe alte meleaguri. Dacă Adrian Răduţă este campion al Bulgariei, Marius “Mario” Popovici este, atenţie, noul campion al Cehiei la clasa MX65, iar Krisztian Tompa tocmai a fost acceptat de o nouă echipă, din Italia, după ce a alergat în Belgia şi Olanda. Merită menţionat că la etapa de est+european din weekend de la Troyan a fost prezent şi George Căbăl, dar fanii motocrosului ştiu deja că după ce a demonstrat că e capabil să obţină clasări pe podium în puternicul campionat german ADAC, confruntat cu “multitudinea” de perspective din motocrosul românesc, tânărul zărneştean a trecut motocrosul la capitolul “hobby-uri”.

“Sigur, nu spune nimeni să vină Federaţia Română de Motociclism şi să toarne bani în tinerii sportivi, dar nu există comunicare, nu există orizonturi, nu există obiective. Puţinii copii care vor să fie competitivi în motocross şi reuşesc să confirme sunt practic obligaţi să concureze în Ungaria, Bulgaria, Austria sau chiar şi mai departe. Parcă nu aceasta este normalitatea…Puterea federaţiei este mult mai mare decât a unui singur club, aşa cum au demonstrat vecinii noştri bulgari, care s-au ocupat de copii şi acum ei au trei piloţi în campionatul mondial, ceea ce este o realizare uriaşă. Au început cu Petar Petrov, care a devenit un exemplu pentru copii, pentru tineri, care au început să se mişte, să se motiveze, să îşi dorească să ajungă ca el şi, cum e firesc în sport, să îşi dorească să îl întreacă. Valorile noastre trebuie să se descurce cu sprijinul oferit de familie şi atât”, spune Adrian Răduţă.

Deşi lumea motocrosului este una foarte mică în România, iar Adrian Răduţă poate fi considerat o persoană care cunoaşte, măcar în ansamblu ce se întâmplă în această lume, sportivul nu are cunoştinţă dacă există un lot naţional, care este componenţă acestui lot, care sunt obiectivele acestui lot şi cine este antrenorul acestui lot. Neparticipând în campionatul naţional, Adrian Răduţă nu face parte din acest lot şi acceptă faptul că regulamentar nu poate fi sprijinit de federaţie, în demersurile sale competiţionale. Rămâne însă problema tinerelor talente care pot veni în urma sa, iar acest lucru îl preocupă pe sportivul bucureştean mai mult decât proaspătul său succes.